Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a oficiat miercuri o slujbă de pomenire pentru Mihai Eminescu la Catedrala Patriarhală și a elogiat dragostea poetului față de Biserică.
„Ne aflăm acum într-un an special pentru Biserica Ortodoxă Română, Centenarul Patriarhiei Române. În acest an, așa cum a fost anunțat încă din prima zi a lui, aici, în Catedrala Patriarhală, ne aducem aminte de istoria acestor 100 de ani, de marii trăitori și de marii iubitori ai Bisericii. Între aceștia, sigur, nu în mod forțat, ci în mod deplin, se cuvine să-l amintim și pe Mihai Eminescu”, a spus PS Timotei.
Preasfinția Sa și-a motivat afirmația mai ales prin două argumente: susținerea pe care a arătat-o Eminescu pentru construirea unei catedrale naționale și definirea pe care a atribuit-o Bisericii Ortodoxe ca fiind mama spirituală a poporului român.
Mihai Eminescu însă mai adaugă anumite lucruri care trebuie subliniate în contextul manifestărilor din acest an centenar, a spus PS Timotei, citând cuvintele poetului:
„Biserica păstrează limba și națiunea și e, prin aceasta, cea mai înaltă instituție de cultură. Este maica spirituală a neamului românesc, cea care a născut unitatea limbii și unitatea etnică și care a fost azilul de mântuire națională în țări unde românul nu are stat, scria poetul referindu-se la locurile în care peregrinau românii neavând stat și unde găseau alinare la umbra Bisericii”.
„Un astfel de exemplu în anii aceia era biserica românească din Paris”, a continuat Preasfinția Sa, „biserică cumpărată prin stăruința unui arhimandrit venit de la Mănăstirea Neamț, Ioasafat Snagoveanu, care a strâns în jurul lui studenții români aflați acolo și românii cu diferite profesii, cum erau numiți atunci, cu diferite profesiuni, care se aflau în capitala Franței”.
”Aceasta îl arată pe Eminescu ca un mărturisitor
Apoi ierarhul a apreciat că Eminescu a avut curajul să se adreseze de mai multe ori Regelui Carol I inclusiv în problema zidirii ca Catedralei din București.
„Adresându-se regelui și guvernului, care nu fusese solidar cu comunitatea ortodoxă din București, Eminescu, între altele, spunea: Departe de a voi să punem vreo piedică înaintării acestei clădiri – unei clădiri pe care regele o avea la inimă, putem felicita pe cei care au zelul religios ce-l dezvoltă în privirea aceasta, dar mai ales trebuie să apreciem toleranța românilor pentru toate riturile, fiind bine cunoscută această toleranță în decursul timpului. Dar în ceea ce privește construirea catedralei ortodoxe, el reproșează guvernului că nu s-a gândit să sprijine, așa cum a sprijinit în altă situație, construirea unei biserici din București”.
„La 30 mai 1883, într-un articol numit Înființarea unei mitropolii, el îi amintește lui Carol întâi că conduce un popor creștin ortodox, făcând comparație cu vechii domnitori români. (…) El continuă cu această argumentare, dar mai ales exprimă dorința ca în scurt timp comunitatea ortodoxă din București să fie ajutată pentru zidirea unei catedrale a Mântuirii Neamului”, a precizat Preasfințitul Părinte Timotei.
„Aceasta îl arată pe Eminescu ca un mărturisitor, așa după cum știm din însemnările pe unele manuscrise ale lui, că citea Evanghelia după Ioan, că citea un Pateric aflat în manuscris care a aparținut Mănăstirii Vorona și care se află astăzi în custodia Bibliotecii Academiei Române și alte argumente care ne îndreptățesc să credem că Eminescu iubea cuvintele vieții veșnice”, a concluzionat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Preasfinția Sa și-a încheiat cuvântul citind poezia Trebuiau să poarte un nume, de Marin Sorescu.
O slujbă de pomenire a fost oficiată miercuri și la mormântul poetului Mihai Eminescu, din cimitirul Bellu.
Vezi mai multe imagini de la eveniment în Secțiunea Foto.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene