Cu prilejul sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului”, sâmbătă, 15 august 2020, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, în care a reliefat faptul că Maica Domnului este cea mai puternică rugătoare şi mijlocitoare pentru lume. „Sărbătoarea aceasta este pregătită cu două săptămâni de post, de aceea şi Postul Adormirii Maicii Domnului este unul foarte vechi şi el ne arată importanţa acestei sărbători”.
Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat trei înţelesuri adânci ale sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului”. „În primul rând, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este cea mai mare dintre toate sărbătorile dedicate ei în anul bisericesc. În al doilea rând, această sărbătoare este rânduită în ultima lună a anului bisericesc (luna august), întrucât ea este icoana tainei Bisericii care mută sau trece pe oameni de la viaţa pământească la viaţa cerească, veşnică, după cum Maica Domnului s-a mutat din această viaţă trecătoare la viaţa veşnică, netrecătoare. În al treilea rând, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului ne arată că Maica Domnului, deşi trece prin moarte, ca orice om muritor, ea nu rămâne în moarte şi, deşi a fost mutată la cer, mai întâi cu sufletul, iar după puţin timp şi cu trupul, rămâne cea mai puternică rugătoare pentru lume (…). Maica Domnului are mai multe sărbători, dar aceasta este cea mai importantă şi cea mai plină de semnificaţii”, a spus Preafericirea Sa.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că taina Adormirii Maicii Domnului ne arată o lucrare minunată a Mântuitorului Iisus Hriostos prin care El leagă taina Adormirii Maicii Sale de taina însăşi a scopului Bisericii, de a ne trece din lumea pământească la viaţa veşnică, cerească. Părintele Patriarh Daniel a explicat de ce sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost rânduită la mijlocul lunii august, ultima lună din anul bisericesc, la nouă zile după Schimbarea la Faţă a Domnului Iisus Hristos. „Pentru că Maica Domnului este mai presus de cele nouă cete îngereşti. Ea este mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii. Această sărbătoare la mijlocul lunii august ne arată că ea se referă la cele din urmă, la momentele de la sfârşitul istoriei, când Hristos, Care Și-a arătat slava Sa pe Muntele Taborului, va veni cu slavă să judece viii şi morţii. Iar în dreapta Lui va sta Maica Domnului ca rugătoare şi în stânga Lui va sta Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, ca dascăl al pocăinţei (…). Această înfăţişare a Judecăţii Universale se numeşte icoana Deisis”.
În continuare, Preafericirea Sa a precizat că pe baza Tradiţiei, Maica Domnului a fost înştiinţată cu trei zile înainte de către Arhanghelul Gavriil că va trece din viaţa aceasta pământească la viaţa cerească.
Totodată, Patriarhul României a explicat semnificaţia icoanei Adormirii Maicii Domnului. „Icoana Adormirii Maicii Domnului o înfăţişează pe Maica Domnului şezând pe catafalc, pe Apostolii care au venit în mod minunat prin văzduh cu puterea Duhului Sfânt ca să fie prezenţi la înmormântarea ei şi care o înconjoară, iar în partea centrală apare chipul Mântuitorului Iisus Hristos Care ţine pe braţul Lui stâng, lângă inimă, sufletul Maicii Sale, reprezentat ca un copil înfăşat în haine albe. Cu mâna dreaptă Mântuitorul Iisus Hristos o arată îngerilor pe Maica Sa. Îngerii se află pe un plan mai sus şi ei vor duce mai târziu şi trupul Maicii Domnului la ceruri, prin voinţa Fiului ei. Vedem aşadar că Maica Domnului este prezentată ca fiind într-o relaţie deosebită cu Fiul ei, Mântuitorul Iisus Hristos, Care S-a zămislit ca om din ea şi S-a născut din ea. Deoarece în timpul vieţii pământeşti pe braţul stâng al ei a purtat adesea pe Pruncul Iisus, acum, după Adormirea ei, Iisus Mântuitorul poartă pe braţul Lui stâng sufletul Maicii Domnului şi-l arată îngerilor”, a explicat Preafericirea Sa.
Întâistătătorul Bisericii noastre a reliefat faptul că Maica Domnului, deşi a trecut prin moarte, ea nu rămâne în moarte, trupul ei nu cunoaşte stricăciunea, deoarece „nu putea să rămână în stricăciune trupul din care S-a născut Iisus Hristos, Izvorul vieţii şi al nemuririi. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos Care nu a cunoscut stricăciunea în trupul Său, deşi a trecut prin moarte, o mută la ceruri, a luat-o la Sine pe Maica Sa. Vedem aşadar că Adormirea Maicii Domnului nu este simplă adormire, ca despărţire a sufletului de trup, ci este şi mutare. Acesta este termenul consacrat, mutarea ei la viaţa veşnică. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului sau mutarea ei cu sufletul şi apoi cu trupul la ceruri nu este numită nici înviere, pentru că nimeni nu a văzut trupul ei înviat, nu este numită nici înălţare la ceruri, cum este numită Înălţarea Domnului, pentru că ea nu s-a înălţat la ceruri cu forţe proprii, ci ea este numită mutare, pentru că a fost luată la cer, a fost mutată, ridicată la cer cu trupul în mod tainic şi minunat prin puterea Fiului ei”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a mai arătat că Maica Domnului, cu rugăciunile ei puternice, împlineşte orice dorinţă sfântă. „Vedem din toate slujbele, cântările şi rugăciunile închinate Maicii Domnului că ea este cea mai puternică rugătoare, numită rugătoare nebiruită, adică nerefuzată, căreia nu i se refuză o cerere, căreia nu i se spune «nu se poate». Expresia rugătoare nebiruită este o formă de a spune că Maica Domnului cu rugăciunile ei atât de puternice împlineşte orice dorinţă sfântă, orice rugăciune dreaptă care are în vedere mântuirea omului, refacerea legăturii omului cu Dumnezeu (…). Maica Domnului este rugătoarea prin excelenţă. Ea reprezintă icoana vie a Bisericii aflată în rugăciune, care mijloceşte pentru noi. Maica Domnului este rugătoare pentru toată lumea, dar în special pentru părinţi şi pentru copii. Ea este mamă duioasă, care a dat naştere lui Iisus Hristos Mântuitorul lumii, ea este mamă care cunoaşte nevoile fiecărei familii. Ea este rugătoare şi pentru toţi slujitorii Bisericii, deoarece Fiul ei, Mântuitorul Iisus Hristos, este Arhiereul veşnic. Aşadar, ea este ocrotitoare a ierarhilor, a preoţilor, a diaconilor, a călugărilor şi maicilor din mănăstiri. Ea este ocrotitoare a săracilor, a văduvelor şi a celor pe care nu-i mai iubeşte nimeni (…), este bucuria tuturor celor necăjiţi şi întristaţi”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La final, Părintele Patriarh Daniel a îndemnat la întărire a credinţei, „să construim şi să înfrumuseţăm biserici, să creştem copiii în credinţa ortodoxă, să transmitem generaţiilor prezente şi viitoare iubirea lui Hristos arătată în viaţa Bisericii prin mijlocirea Maicii Domnului şi a tuturor sfinţilor”.