În urmă cu 116 ani se năștea vrednicul de pomenire Patriarh Iustin Moisescu, al patrulea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul Iustin Moisescu s-a născut în data de 5 martie 1910, în localitatea Cândești, în fostul județ Muscel (astăzi Argeș). Tatăl său a căzut în Războiul de Reîntregire, astfel încât a rămas orfan de mic.
A urmat Seminarul orfanilor de război din Câmpulung-Muscel (1922–1930), unde a avut rezultate excepționale, astfel că, în anul 1930, Patriarhul Miron l-a trimis în Grecia, la Facultatea de Teologie din Atena.
Parcursul academic
În anul 1937, la vârsta de 27 de ani, a devenit doctor în teologie la Universitatea din Atena, cu teza „Evagrie din Pont. Viața, scrierile și învățătura”, lucrare care a devenit un reper în literatura teologică.
A început activitatea didactică în același an, ca profesor de limba latină la Seminarul din București. În perioada 1938–1939, a predat Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Varșovia.
În anul 1942, a devenit profesor titular de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți. După câțiva ani, în 1946, s-a transferat la București, unde și-a continuat activitatea universitară în cadrul aceleiași discipline.
Prin parcursul său academic, s-a numărat printre membrii generației care au contribuit la înnoirea teologiei românești, alături de Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae și de viitorul arhiepiscop Antim Nica al Dunării de Jos.
Slujirea arhierească
Patriarhul Iustin Moisescu a fost hirotonit diacon de către viitorul patriarh Teoctist, în data de 23 februarie 1956, pe atunci Episcop vicar patriarhal, iar în ziua următoare a fost hirotonit preot celib de Episcopul vicar Antim Nica.
La scurt timp, a fost ales Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului. A primit hirotonia arhierească în data de 15 martie 1956, iar trei zile mai târziu a fost întronizat la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
La începutul anului următor, în ziua de 10 ianuarie, a fost ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei. A păstorit în această eparhie timp de aproximativ două decenii, perioadă în care a inițiat lucrări edilitare și a pus bazele unor muzee și colecții bisericești.
În data de 12 iunie 1977 a fost ales al patrulea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române. Întronizarea a avut loc în 19 iunie, la Catedrala Patriarhală din București.
Activitatea culturală
Patriarhul Iustin Moisescu a acordat o atenție deosebită activității editoriale a Bisericii Ortodoxe Române. Printre inițiativele sale se numără lansarea colecției „Părinți și scriitori bisericești”, în 90 de volume, precum și a colecției „Arta creștină în România”, în 6 volume.
În timpul păstoririi sale au fost tipărite noi ediții ale Bibliei (1982) și Noului Testament (1979), alături de manuale pentru învățământul teologic, teze de doctorat și cărți de cult.
Tot în această perioadă au continuat apariția revistele bisericești centrale și mitropolitane, precum și publicațiile comunităților ortodoxe române din diaspora.
Patriarhul Iustin Moisescu a trecut la viața veșnică în data de 31 iulie 1986, fiind înmormântat în Catedrala Patriarhală din București.
Foto credit: Ziarul Lumina