Creștinii ortodocși se află în cea mai profundă perioadă liturgică de peste an, Triodul, care include și câteva zile consacrate în mod special pomenirii celor adormiți: Moșii de iarnă (17 februarie) și Sâmbetele Postului Mare.
Creștinismul, fondat pe Legea Iubirii, pe jertfa supremă și pe Învierea Domnului, are cultul celor adormiți bazat pe iubirea care străbate dincolo de mormânt. În cuvântările sale, Patriarhul Daniel a numit adesea pomenirea morților „act de iubire”, „act de credință” și „act de speranță”.
Creștinii au dedicat ziua de sâmbătă pomenirii morților, în general, iar în special au consacrat acestui „act de iubire” sâmbetele „Moșilor” și cele din Postul Mare.
Pomenirea morților nu constă doar în a oferi milostenie pentru sufletele celor adormiți. Aceasta este numai una dintre dovezile de iubire față de cei trecuți dincolo.
Creștinii își amintesc în acceste zile de cei adormiți și îi menționează în rugăciunile particulare, îi trec în pomelnice la Sfintele Liturghii. De asemenea, mențin vie memoria bună a celor care au plecat: îngrijesc mormintele lor, duc mai departe numele, proiectele și faptele lor bune, nu lasă să se stingă binele lucrat de Dumnezeu prin ei.
Firescul credinței în viața de apoi se arată prin faptul că creștinii nu îi numesc „morți” pe cei trecuți la Domnul, ci „adormiți”; cel drag a trecut la cele veșnice, nu a dispărut. De aceea păstrează o legătură vie cu el prin toate faptele amintite.
În decursul anului 2023 mai sunt consacrate pomenirii morților următoarele date:
- 3 iunie: Sâmbăta morților – Moșii de vară
- 4 noiembrie: Sâmbăta morților – Moșii de toamnă
Încă din vremea Sfinţilor Apostoli se ţineau zile de pomenire a strămoşilor adormiţi în speranţa fericirii veşnice. Astfel de zile pot fi identificate în jurul secolului al VI-lea, când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite în cursul anului bisericesc.
Despre obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi găsim menţionări la Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei, apoi începând cu secolul al IV-lea mărturiile devin numeroase, dintre cei mai importanţi Sfinţi Părinţi putem menţiona pe Sfântul Ioan Gură de Aur.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Emanuela Ene
