02/04/2025 02/04/2025 Părinții de la Mănăstirea Putna au oficiat marți un parastas în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941). Slujba a avut loc la intrarea în mănăstire, unde obștea a construit, în Anul Centenar al Marii Uniri (2018), un portal din piatră albă în amintirea acestora: Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”....
02 Απριλίου, 2025 - 16:48

Părinții de la Mănăstirea Putna i-au pomenit pe românii masacrați de sovietici la Fântâna Albă

Διαδώστε:
Părinții de la Mănăstirea Putna i-au pomenit pe românii masacrați de sovietici la Fântâna Albă

Părinții de la Mănăstirea Putna au oficiat marți un parastas în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941).

Slujba a avut loc la intrarea în mănăstire, unde obștea a construit, în Anul Centenar al Marii Uniri (2018), un portal din piatră albă în amintirea acestora: Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.

Au slujit părintele stareț al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, părintele Ionel Maloș, protopop de Rădăuți, părintele Filip Coca, parohul din Putna, și părinți din obște.

După pomenire, au fost depuse flori la troița din piatră albă care este parte a portalului memorial și au fost susținute mai multe alocuțiuni.

Arhim. Melchisedec Velnic a citat mai multe mărturii din cartea Fântâna Albă – Golgota Neamului, publicată de mănăstire. „Au pierdut împărăția lumească, dar au câștigat-o pe cea cerească”, a spus starețul Putnei.

„De fapt, peste graniță ei nu căutau doar o țară românească pământească, ci căutau o spiritualitate, o viață duhovnicească pe care o cunoșteau și o doreau. Și atunci, părul capului lor care nu s-a clintit a fost adevărul, libertatea, legătura dragostei de frații lor, legătura dragostei de Dumnezeu.”

Ne mai simțit uniți în cuget?

Arhimandritul s-a referit și la faptul că cei aproape 3.000 de români masacrați plecaseră din Bucovina de Nord ocupată de sovietici spre granița cu România purtând steag alb de pace, cruci și prapori bisericești.

„Crucea este semnul cu care au plecat spre graniță, crucea a fost semnul sub care au fost uciși. Crucile sfărâmate au fost aruncate peste ei, în gropile comune săpate în acele locuri – dar crucea Domnului le-a fost biruință în cer”, a spus părintele stareț.

„Ne putem noi lăuda cu ei întru adevăr sau ne simțim străini de ei, deși suntem de-un neam cu ei, români? Suntem noi, astăzi, asemenea lor în gândire, suntem asemenea lor în iubirea de neam? Avem noi drept scop a trăi în libertate, adică în viața în Hristos?”

„Scopul lor, de a fi uniți cu frații lor, ne mai spune ceva, ne însuflețește ca pe ei? Iubim noi să fim liberi? Liber nu poți să fii decât întru adevăr, când adevărul îți stăpânește viața, nu minciuna”, a subliniat starețul Putnei.

„Într-un cuvânt: semănăm noi cu ei? Uitându-ne în direcția din care ei veneau spre România, îi vedem astăzi pe frații români de dincolo de graniță. Oare avem noi, cei de azi, tăria să ne spunem unii altora că simțim ceea ce au simțit strămoșii noștri în 1941? Că suntem și noi însuflețiți de duhul și gândul unității?”

Gând pentru o mănăstire la Fântâna Albă
Arhim. Melchisedec Velnic îi îndeamnă pe români să caute răspunsul în propria conștiință și să ceară tărie spirituală de la acești martiri.

Să dea Dumnezeu ca, la locul martiriului lor, să se ridice cândva o mănăstire închinată Sfintei Cruci și prin Sfânta Cruce să privim mai adânc în sufletele lor”, a încheiat starețul Mănăstirii Putna.

„Să luăm putere din puterea lor, să luăm dragoste de țară și de neam din dragostea lor, să luăm libertate din libertatea lor, să luăm credință din credința lor, spre a fi frați cu ei nu doar după trup, ci și după duh, în Hristos, Dumnezeul nostru.”

Lecția de iubire de țară
Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, a vorbit despre ceremoniile comemorative organizate la Fântâna Albă, Ucraina, în prima parte a zilei, la care a participat împreună cu domnul consul Cristian Dacica, și a transmis salutul cald al comunității românești din nordul Bucovinei.

Martiriul românilor uciși la Fântâna Albă reprezintă „o lecție de iubire desăvârșită de țară”, a spus Prof. Daniela Luminița Ceredeev, inspector pentru disciplina religie în cadrul Inspectoratului Județean Suceava.

„Cei care și-au dat viața pentru țara și pentru credința lor nu puteau decât să iubească desăvârșit”, a adăugat inspectorul școlar.

Au mai luat cuvântul Cristian Aanei, viceprimarul comunei Putna, Vasile Iliuț, primarul orașului Vicovu de Sus, Mihai Juravle, primarul comunei Straja, Cristina Puha, directoarea adjunctă a Liceului „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, și Marin Gherman, profesor la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, de origine din regiunea Cernăuți.

Acasă în identitatea românească
Marin Gherman a arătat că regimul sovietic a transformat cuvântul acasă dintr-o noțiune teritorială într-una lingvistică identitară, cu importanță pentru viitor.

„Poetul Vasile Bâcu, de la Cernăuți, spunea că Fântâna Albă a devenit un mormânt. Însă, vorba unui alt poet, acei oameni au fost semințe din care a renăscut libertatea și tendința aceasta spre a avea mai multă libertate”, a spus el.

„Fântâna Albă este despre minciună, despre dezinformare. Noi nici acum nu știm exact ce a fost. O provocare? O operațiune specială? Militară? O întâmplare? Cert este că a fost o încercare a regimului sovietic de a distruge coloana vertebrală a unei mișcări anticomuniste care se năștea și au distrus-o.”

„Fântâna Albă este despre curaj și despre acei oameni care au pus pe primul loc identitatea și valorile lor naționale. Trebuie să ne gândim mult mai mult cum transformăm paginile de istorie în pagini despre viitor, pentru ca viitorul să fie mai bun și cu mai multă memorie colectivă asumată”, a mai spus Marin Gherman.

Recital și mărturii

La final, elevii din Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, coordonați de profesorul Vasile Schipor, au susținut un recital de muzică și poezie în care au inclus și mărturia unul supraviețuitor al masacrului.

Anul acesta, comunitatea românească din nordul Bucovinei și autoritățile ucrainene au organizat separat ceremonii de comemorare la locul masacrului de la Fântâna Albă.

Dar, din cauza pandemiei și războiului, părinții putneni nu au mai putut participa fizic la ceremoniile de dincolo de graniță.

Află mai multe despre masacrul de la Fântâna Albă făcând click aici.

Foto credit: Mănăstirea Putna

basilica.ro 

H αναδημοσίευση του παραπάνω άρθρου ή μέρους του επιτρέπεται μόνο αν αναφέρεται ως πηγή το ORTHODOXIANEWSAGENCY.GR με ενεργό σύνδεσμο στην εν λόγω καταχώρηση.

google-news Ακολούθησε το ORTHODOXIANEWSAGENCY.gr στο Google News και μάθε πρώτος όλες τις ειδήσεις.

Διαδώστε:
Ροή Ειδήσεων