Patriarhul Daniel: La Sinodul I Ecumenic, Sf. Constantin nu a stat pe tron din respect pentru episcopii persecutați
La hramul istoric al Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre respectul pe care l-a acordat Sfântul Împărat Constantin cel Mare episcopilor persecutați de predecesorii săi.
Amintind despre a 1.700-a aniversare a Primului Sinod Ecumenic, Părintele Patriarh a subliniat că evenimentul a fost inițiat și prezidat de Sfântul Constantin,
„Când a deschis sinodul, nu a stat pe tron, ci a stat în picioare, din respect față de mulți episcopi care au fost persecutați. Unora le lipsea un ochi, altora le lipsea o mână sau un picior, pentru că au fost mutilați, bătuți în timpul persecuțiilor anticreștine”, a detaliat Părintele Patriarh.
Credința Sfântului Constantin s-a întărit în urma înfrângerii Împăratului Maxențiu.
„Sfântul Constantin cel Mare, văzând că a biruit o armată mult mai mare decât armata sa, și-a dat seama că ajutorul a venit direct de la Iisus Hristos. De aceea, a devenit iubitor de Hristos, ajutor al creștinilor care erau prigoniți”, a spus Preafericirea Sa.
Astfel, în anul următor victoriei de la podul Vulturului, 313, împreună cu împăratul de răsărit Liciniu, Constantin cel Mare emite Edictul de la Milano (Mediolanum), prin care acorda libertate religioasă tuturor cetățenilor.
„Acest edict de toleranță sau de libertate pentru toți locuitorii Imperiului a însemnat mult. A însemnat încetarea persecuțiilor împotriva creștinilor”, a explicat Patriarhul României.
Sf. Constantin a făcut o lucrare reparatorie
Mai mult decât atât, Sfântul Constantin cel Mare a dăruit apoi Bisericii averile confiscate de la aceasta în timpul persecuțiilor, a adus pe toți episcopii și preoții care au fost trimiți în exil, a dăruit Bisericii chiar unele clădiri publice, numite Basilica – adică Casa Împăratului, pentru a deveni loc de rugăciune.
Patriarhul a precizat că această clădire publică a fost transformată în biserică, deoarece multe biserici au fost demolate în timpul persecuțiilor împăratului Dioclețian și mulți preoți au fost uciși.
„Deci, Sfântul Constantin a făcut o lucrare reparatorie, a plătit sau a recompensat daunele făcute creștinilor de către împărații dinaintea lui, care erau persecutori”.
A dat un caracter creștin legilor
De asemenea, Sfântul Constantin a dăruit Bisericii mijloace materiale pentru a ajuta pe săraci, pe orfani, pe văduve și a promulgat o mulțime de legi cu caracter social, de ajutorare a celor nevoiași, a menționat Patriarhul Daniel.
„A întărit familia creștină, a interzis adulterul și uciderea pruncilor sau avortul, care era o practică des întâlnită în Imperiul Roman păgân. În anul 321 Sfântul Constantin a instituit ziua de duminică drept sărbătoare sau ca zi de odihnă în întreg Imperiul”, a amintit Preafericirea Sa.
Sfântul Constantin cel Mare a dat un caracter creștin legilor noi pe care le-a promulgat în Imperiu, a notat Părintele Patriarh.
„De pildă el a interzis tortura, răstignirea celor pedepsiți, zdrobirea picioarelor sau arderea cu felul roșu a corpului. De ce? Pentru că toate acestea erau umilirea chipului lui Dumnezeu în om”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Sfânta Elena, ctitoră la Ierusalim
În predica sa, Părintele Patriarh a evidențiat lucrările ctitoricești ale Sfintei Elena.
După ce a descoperit Sfânta Cruce la Ierusalim, Sfânta Elena a inițiat construirea Bisericii Sfântului Mormânt și a învierii, finalizată după moartea ei.
„Pe lângă construirea Bisericii Sfântului Mormânt și a învierii Domnului, a mai construit o biserică, Înălțarea Domnului pe muntele Măslinilor, de unde s-a înălțat la Cer Hristos Domnul binecuvântând pe ucenici, și o biserică în amintirea Maicii Domnului în Ghetsimani, care acoperea mormântul unde a fost pusă Maica Domnului și după trei zile s-a constatat că ea a fost luată, ridicată la Cer de către Fiul Său”.
„A mai construit o biserică la Betleem, unde s-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, și una la Nazaret”.
Sfânta Elena a făcut aceste lucrări pentru că a vrut să arate prețuirea pentru Locurile sfinte, a subliniat Patriarhul.
Sfânta Elena, model de mamă
Sfânta Elena este și un model de educatoare, potrivit Părintelui Patriarh:
„L-a educat pe fiul său, l-a inspirat în toată lucrarea de conducere a Imperiului și avea o deosebită evlavie”.
În predică, Patriarhul Daniel a mai amintit de legăturile Sfântului Constantin cu țara noastră. Locul său de naștere era cetatea Naissus din Dacia Mediteraneea, astăzi orașul Niš din Serbia, nu departe de Dacia Felix.
Patriarhul a amintit că Sf. Constantin a recucerit teritoriul țării noastre de la goți și a încheiat cu aceștia, „o pace amicală, cu condiția să nu îi mai persecute pe creștini”.
Alături de Părintele Patriarh, la altarul exterior al Catedralei Patriarhale au slujit de hram alți zece ierarhi români. Slujba s-a încheiat cu prezentarea câștigătorilor a două concursuri naționale organizate de Patriarhia Română.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
H αναδημοσίευση του παραπάνω άρθρου ή μέρους του επιτρέπεται μόνο αν αναφέρεται ως πηγή το ORTHODOXIANEWSAGENCY.GR με ενεργό σύνδεσμο στην εν λόγω καταχώρηση.
Ακολούθησε το ORTHODOXIANEWSAGENCY.gr στο Google News και μάθε πρώτος όλες τις ειδήσεις.
