Patriarhul României îl elogiază pe Sf. Ilie: Este cel mai mare proroc în ceea ce privește faptele, nu cuvântările

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a elogiat sâmbătă, la Biserica din ostrovul Mănăstirii Cernica, personalitatea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul despre care a spus că este „cel mai mare dintre proroci în ceea ce privește faptele, nu cuvântările sale”.

Amintind că semnificația numelui Ilie se referă la Dumnezeu – Eliahu, ebr. = Domnul este Dumnezeul meu, Părintele Patriarh a scos în evidență faptele minunate ale prorocului cinstit în 20 iulie.

„Sfântul Ilie nu a scris nimic”, a subliniat Patriarhul României, comparându-l cu cei 4 mari proroci și încă 12 mai mici din Vechiul Testament.

„Dar prin faptele lui a devenit simbolul prorocilor, fiind temei al prorocilor, proroc de bază, proroc de referință, un profet care se impune nu atât prin cuvântări, cât prin fapte minunate, prin râvna sa, prin viața sfântă și prin lucrările sale binecuvântate de Dumnezeu”, a continuat Patriarhul Daniel.

„Sfântul Proroc Ilie a fost un om al rugăciunii al postului și al înfrânării, trăind în feciorie toată viața, a fost apărător al credinței adevărate împotriva rătăcirilor idolești, a fost un hrănitor al orfanilor și al văduvelor și milostiv, dar și apărător al celor darnici și pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți sociale”, a adăugat Preafericirea Sa reiterând cele 4 mari virtuți ale Sf. Ilie subliniate anul trecut la Mănăstirea Techirghiol.

„A fost mare din timpul nașterii sale”

Patriarhul Daniel a început istorisirea faptelor minunate ale prorocului care a trăit în secolul 9 î.Hr. cu miracolul de la nașterea acestuia: Tatăl său, preotul Sovac, a văzut la nașterea Sfântului Ilie oameni îmbrăcați în alb în jurul lui care îl hrăneau pe prunc cu flacără de foc.

„Aceasta însemna că încă de la nașterea sa a primit harul Duhului Sfânt ca să lucreze și să împlinească voia Domnului, să fie o făclie de lumină și de credință fierbinte pentru popor”, a explicat Patriarhul.

În continuare, Părintele Patriarh a spus cum Dumnezeu a închis cerurile la rugăciunea Sfântului Ilie pentru trei ani și șase luni întrucât regele Ahab și regina Isabela împreună cu poporul au căzut în idolatrie și au refuzat să se întoarcă la credința adevărată.

Refugiat de frica lor în părțile Sidonului, marele proroc a continuat viața minunată: a fost hrănit cu pâine și carne de corbi trimiși de Dumnezeu la pârâul Cherit, a înmulțit hrana și a înviat pe fiul unei văduve din Sarepta.

Preafericirea Sa a prezentat și cum a revenit apoi Sfântul Ilie și i-a înfruntat prin rugăciune pe Regele Ahab, pe Izabela, pe cei 450 preoți ai zeului Baal și 400 ai zeiței Așera în muntele Carmel.

Refugiat din nou, în Muntele Horeb de această dată, Sfântul Proroc Ilie a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, unde i s-a descoperit Dumnezeu „în adiere de cânt ușoară care prefigura prezența Duhului Sfânt Mângâietorul”.

Faptele minunate ale Sf. Ilie, prefigurări ale lucrării Mântuitorului

Despre multe din faptele minunate ale Prorocului Ilie, Părintele Patriarh a spus că sunt prefigurări ale unor lucrări mântuitoare din viața Domnului nostru Iisus Hristos.

Astfel, faptul că în fiecare zi corbii îi aducea Sf. Ilie pâine și carne de la Templu prefigura Taina Sfintei Euharistii, a pâinii care se preface în Trupul și Sângele Mântuitorului.

„De aceea, în iconografia bizantină Sfântul Proroc Ilie este prezentat ca fiind hrănit de corbi care au în plisc prescuri”, a semnalat Patriarhul Daniel.

De asemenea, „ridicarea Sf. Ilie la cer în carul de foc prefigura Înălțarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos, iar viața sa duhovnicească în post, rugăciune, înfrânare și feciorie, prefigura viața monahilor, pustnicilor ce au trăit de-a lungul secolelor care au urmat, a adăugat Preafericirea Sa.

Rugăciuni pentru armonia în creație

Părintele Patriarh a încheiat predica prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ilie, hramul de vară al Bisericii din ostrovul Mănăstirii Cernica, cu rugăciuni către marele proroc considerat a fi pedepsitor al celor care nu respectă zilele de sărbătoare ale credinței.

„Ne rugăm Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul să ne dăruiască puterea de a avea credință tare în vremuri de încercare, să fim milostivi față de cei orfani și față de cei săraci, să urmăm dreptatea și adevărul și să ne ajute să fim rugători în fața lui Dumnezeu și pentru armonia din creație, pentru vremuri cu pace, pentru îmbelșugarea roadelor pământului”.

Preafericirea Sa a semnalat că Sfântului Ilie creștinii se roagă să fie izbăviți de secetă sau de ploi multe și prin el înțelegem că „toată creația ascultă de Dumnezeu și aceasta adesea se întoarce împotriva omului când acesta nu mai ascultă de Dumnezeu și săvârșește multe păcate”.

„Dar dacă omul se pocăiește și se întoarce la Dumnezeu, natura devine liniștită și îmbelșugarea roadelor pământului vine ca urmare a binecuvântării lui Dumnezeu și a rugăciunii credincioșilor”, a încheiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

– basilica.ro