25/03/2020 25/03/2020 Sfântul Teofan Zăvorâtul spune că o cinstim pe Maica Domnului „pentru că nici îngerii cu arhanghelii, nici heruvimii şi nici sera­fimii nu au luat parte în chip atât de apropiat şi esenţial la orânduirea mântuirii noastre aşa cum a făcut ea. A trebuit ca Dumnezeu să-Şi însuşească în Persoana Sa firea omenească; fară acest lucru...
25 Μαρτίου, 2020 - 10:08

De ce o cinstim pe Maica Domnului?

Διαδώστε:
De ce o cinstim pe Maica Domnului?

Sfântul Teofan Zăvorâtul spune că o cinstim pe Maica Domnului „pentru că nici îngerii cu arhanghelii, nici heruvimii şi nici sera­fimii nu au luat parte în chip atât de apropiat şi esenţial la orânduirea mântuirii noastre aşa cum a făcut ea. A trebuit ca Dumnezeu să-Şi însuşească în Persoana Sa firea omenească; fară acest lucru nu putea fi orânduită mântuirea noastră… Firea aceasta a fost luată din Pururea Fecioara prin aflarea Sfântului Duh şi umbrirea puterii Celui Preaînalt”.
În teologia ortodoxă, învăţătura despre Maica Domnului stă în strânsă legătură cu învăţătura despre Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi despre mântuirea neamului omenesc. Sfânta Fecioară Maria se bucură în Ortodoxie de „preacinstire” sau „supra­venerare”, adică de o cinstire care o întrece pe a tuturor sfinților, chiar şi pe a apostolilor. Din­tot­deauna, Biserica a cinstit-o pe Fecioara Maria, iar acest lucru reiese din textul Sfintei Evanghelii. Încă din perioada apostolică, figura Maicii Domnului a deținut un loc deosebit.

O sărbătorim pe Maica Domnului la 25 martie de Buna Vestire, la 8 septembrie de Nașterea ei, la 21 noiembrie la Intrarea în Biserică, la 26 decembrie – Soborul ei, în vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, și la 15 august la ziua Adormirii. În afară de aceste zile o mai prăznuim la 1 octombrie (Aco­perământul Maicii Domnului), 9 decembrie (Zămis­lirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana), 2 iulie (Aducerea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne) și 31 august (Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului).

Cântarea cea mai cunoscută închinată Născătoarei de Dumnezeu şi intonată foarte des de către preoţi şi credincioşi este aceasta: „Apă­rătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născă­toare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ­
ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!”
ziarullumina.ro

Διαδώστε:
Ροή Ειδήσεων