Hram la prima capelă a românilor din Viena: Popasul Sf. Ioan cel Nou a rodit peste timp noi biserici
Popasul moaștelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava la Viena, în perioada Primului Război Mondial, a rodit peste timp noi biserici românești, a remarcat Părintele Emanuel Nuțu sâmbătă, la hramul capelei istorice a românilor din Viena.
Hramul a fost serbat sâmbătă, pentru a permite cât mai multor români să participe. Părintele Emanuel-Ștefan Nuțu a slujit Sfânta Liturghie împreună cu mai mulți clerici români din Viena.
Părintele Cezar Marksteiner-Ungureanu a vorbit în cuvântul de învățătură despre categoria sfântului negustor, din care face parte și Sfântului Ioan cel Nou, și a explicat raportarea la bogăție pe care ar trebui să o aibă creștinul ortodox.
Părintele Emanuel-Ștefan Nuțu a vorbit despre prezența moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în Capela istorică a românilor ortodocși din Viena între anii 1914-1918.
Interesant este faptul că în zonele prin care au trecut atunci moaștele sfântului astăzi avem ridicate două biserici ortodoxe românești, a remarcat clericul. „Suntem convinși că prezenta sfintelor moaște și slujbele zilnice oficiate atunci de Părintele Pancratie, cel care a însoțit sfintele moaște, revarsă și astăzi binecuvântare comunității românilor din Viena.”
Ceilalți slujitori prezenți, Părintele Gabriel Peltea și Părintele Florin Corduneanu, aflați la prima slujire în capela istorică, au vorbit importanța Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în contextul dinamicii vieții spirituale a ortodocșilor români din Viena.
Un fragment din moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, dăruit de Părintele Arhiepiscop Pimen, se găsește la Biserica „La Sf. Înviere” și „Sf. Apostol Andrei” din Viena.
Istoria „Capelei Sixtine a românilor vienezi”
În anul 1906 românii au închiriat o locuinţă, în Palatul Dietrichstein – 1, Löwelstraße 8 – unde s-a amenajat o capelă. La 7 ianuarie 1907 cu binecuvântarea Mitropolitului Vladimir de Repta al Bucovinei s-a sfinţit Capela de către Arhimandritul Prof. Univ. Dr. Constantin Popovici, deputat în parlamentul din Viena.
Capela a fost înfrumuseţată, în anul 1967, cu un iconostas şi pictură murală executate de Eugen Profeta. Sfinţirea a fost făcută de către Mitropolitu Firmilian al Oltenie la 26 iunie 1967. Aceasta a fost numită de Cardinalul Dr. Franz König: „Capela Sixtină a românilor vienezi”.
În 2011, Părintele Emanuel-Ștefan Nuțu a coordonat lucrările de spălare a picturii, de curățare a iconostasului, de înzestrare cu noi obiecte de cult, iar în 3 februarie 2012 capela a fost resfinţită de Părintele Mitropolit Serafim şi a primit ca al doilea hram sărbătoarea Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava.
În sfântul lăcaș au slujit patru patriarhi și s-au închinat Regele Carol I, Regina Maria și Principesa Ileana. Părintele Patriarh Daniel a slujit la capelă pe vremea când era mitropolit și a vizitat-o apoi în 2009.
De capela istorică a românilor din Viena se îngrijește Părintele Marian Toșa. În capelă se oficiază Sfânta Liturghie în fiecare sâmbătă dimineața.
Foto credit: Facebook / Biserica Sfântul Ștefan cel Mare din Viena
H αναδημοσίευση του παραπάνω άρθρου ή μέρους του επιτρέπεται μόνο αν αναφέρεται ως πηγή το ORTHODOXIANEWSAGENCY.GR με ενεργό σύνδεσμο στην εν λόγω καταχώρηση.
Ακολούθησε το ORTHODOXIANEWSAGENCY.gr στο Google News και μάθε πρώτος όλες τις ειδήσεις.
